Acord de restructurare pentru firmele mici
Mandatul ad-hoc din cadrul Legii insolvenţei va fi înlocuit de acordul de restructurare ce va avea impact direct asupra firmelor mici, iar concordatul preventiv va suferi câteva modificări importante legate de procedurile de prevenire a insolvenţei. Proiectul are şanse să fie adoptat de Guvern şi Parlament deoarece urmărește transpunerea Directivei europene 1.023/2019 în legislaţia română.
Practic, datornicului i se va permite să realizeze împreună cu un practician în insolvenţă şi să negocieze cu creditorii un plan de restructurare, iar confirmarea acestuia va veni din partea unui judecător sindic. Asemenea mandatul ad-hoc, care va dispărea, acordul de restructurare va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței.
De această procedură vor beneficia şi companiile care se află în dificultate (nu doar în dificultate financiară, așa cum prevede Legea insolvenţei), prin aceasta înțelegându-se o „stare generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității, ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente”. Să luăm un exemplu: o companie care a pierdut un contract important și anticipează dificultăți ce ar putea conduce spre insolvență, nu va putea să demareze o astfel de procedură
dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt.
Din momentul intrării in vigoare a acestei proceduri, datornicii vor avea posibilitatea de a decide, cu argumente clare, ce categorii de datorii vor fi afectate de planul de restructurare. Totodată, va fi introdus în procedurile de prevenire a insolvenţei un sistem de votare pe categorii de creanţe, în funcţie de: creanțele care beneficiază de drepturi de preferință, creanțele salariale, creanțele bugetare, creanțele creditorilor indispensabili, celelalte creanțe.
Acordul de restructurare se consideră ca fiind votat dacă primește cel puțin 50%+1 din voturile creditorilor în fiecare categorie de creanțe. Constituirea categoriilor de creanţe nu va fi obligatorie pentru firmele cu o cifră de afaceri de până la echivalentul în lei a 500.000 euro, în anul anterior. Proiectul de lege include și posibilitatea ca, în cazul creanţelor salariale ce nu pot fi acoperite din fondurile companiei, stabilite prin planul de restructurare, diferenţa să fie completată din Fondul de garantare a creanţelor salariale.
În vederea evaluării stării de dificultate a debitorilor de către creditori, proiectul va trebui să cuprindă şi obligaţia administratorului restructurării de a redacta un raport ce va fi anexat la acordul de restructurare și la cererea de deschidere a procedurii concordatului și care trebuie să cuprindă:
• natura stării de dificultate și descrierea ciscumstanțelor care afectează activitatea companiei, precum și efectele preconizate;
• factorii interni și externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
• principalii indicatori financiari care justifică existența unei amenințări privind capacitatea debitorului de a-și plăti datoriile la scadență;
• motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă prin continuarea activității planificate a debitorului, fără luarea unor măsuri de redresare corespunzătoare.
Planul de restructurare va fi confirmat de către judecătorul sindic, în procedură necontencioasă, în cameră de consiliu, în maximum 10 zile de la data înregistrării cererii. În schimb, se poate trece peste etapa omologării dacă în anul precedent cifra de afaceri a unei firme depășește un milion de euro, situație în care acordul va fi avizat doar de către un practician în insolvență.
Timp de trei ani după confirmarea judecătorească, implementarea planului de restructurare va fi monitorizat trimestrial de către administratorul restructurării. Monitorizarea se va face cât timp este valabil acordul, dacă perioada documentului nu e mai mare de trei ani.
Conform Directivei europene, vor fi introduse pentru comunicare fax-ul sau e-mail-ul în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenţei.
Mai multe informații despre modificările ce vor fi aduse concordatului preventiv citiți în articolul nostru – click AICI
